De fapt, se estimeaza ca pana la 20% din populatia lumii ar putea avea o intoleranta alimentara.

Termenul de "hipersensibilitate alimentara" se refera atat la alergiile alimentare, cat si la intolerantele alimentare. Nu sunt aceleasi cu alergiile alimentare, desi unele simptome pot fi similare.

Alimentele la care esti alergic declanseaza un raspuns din partea sistemului imunitar. Raspunsul imun cauzat de o alergie alimentara poate afecta mai multe organe si chiar poate pune viata in pericol in cazuri grave. In schimb, o intoleranta alimentara nu provoaca un raspuns imun si rar pune viata in pericol.

Cand ai o intoleranta la hrana, simptomele incep de obicei in cateva ore de la consumul alimentelor respective.

Cu toate acestea, simptomele pot fi amanate cu pana la 48 de ore si pot dura ore sau chiar zile, facand dificila identificarea produselor alimentare care le-au declansat.

In plus, daca consumi frecvent alimente la care ai intoleranta, este posibil sa fie dificil sa corelezi simptomele cu un anumit produs alimentar.

In timp ce simptomele de intoleranta alimentara variaza, ele implica cel mai adesea sistemul digestiv, pielea si sistemul respirator.

Simptomele frecvente includ:

  • Diaree
  • Balonare
  • Mancarimi
  • Dureri de cap
  • Greata
  • Oboseala
  • Durere abdominala

1. Produse lactate
Lactoza este un zahar gasit in lapte si produse lactate. Acesta este descompus in organism de o enzima numita lactaza, care este necesara pentru ca lactoza sa fie digerata si absorbita in mod corespunzator. Intoleranta la lactoza este cauzata de o lipsa a enzimelor, care determina incapacitatea de a digera lactoza si are ca rezultat simptome digestive.

Intoleranta la lactoza este extrem de frecventa. De fapt, se estimeaza ca 65% din populatia lumii are probleme cu digerarea lactozei.

Daca crezi ca ai putea avea o intoleranta la lactoza, evita produsele lactate, cum ar fi laptele si inghetata.

Branzeturile si produsele fermentate, cum ar fi chefirul, pot fi mai usor de tolerat pentru persoanele cu intoleranta la lactoza, deoarece contin mai putina lactoza decat alte produse lactate.

2. Gluten
Glutenul este denumirea generala data proteinelor gasite in grau, orz, secara si triticale. Mai multe boli au ca declansator glutenul, incluzand boala celiaca si alergia la grau.

Boala celiaca implica un raspuns imun, motiv pentru care este clasificata ca o boala autoimuna. Atunci cand persoanele cu boala celiaca sunt expuse la gluten, sistemul imunitar ataca intestinul subtire si poate provoca vatamari grave sistemului digestiv.

Alergiile de grau sunt deseori confundate cu boala celiaca datorita simptomelor lor similare. Ele difera prin faptul ca alergiile de grau genereaza un anticorp producator de alergie la proteinele din grau, in timp ce boala celiaca este cauzata de o reactie imuna anormala.

Cu toate acestea, multi oameni sufera simptome neplacute chiar si atunci cand testul pentru boala celiaca sau pentru alergie la grau este negativ.

Aceasta este cunoscuta sub denumirea de sensibilitate la gluten non-celiaca, o forma mai usoara de intoleranta la gluten, care a fost estimata ca are un impact de la 0,5 la 13% din populatie.

3. Cofeina
Cofeina este o substanta chimica amara, care se gaseste intr-o mare varietate de bauturi, inclusiv cafea, sucuri carbogazoase, ceai si bauturi energizante.

Este un stimulent, adica reduce oboseala si mareste vigilenta atunci cand este consumat. Ea face acest lucru prin blocarea receptorilor pentru adenozina, un neurotransmitator care regleaza ciclul de somn-trezire si provoaca somnolenta.

Majoritatea adultilor pot consuma in siguranta pana la 400 mg de cofeina pe zi, fara efecte secundare. Aceasta este cantitatea de cafeina din aproximativ patru cesti de cafea.

Cu toate acestea, unii oameni sunt mai sensibili la cofeina si au anumite reactii chiar si dupa consumarea unei cantitati mici. Aceasta hipersensibilitate la cofeina a fost legată de genetica, precum si de capacitatea scazuta de a metaboliza si de a elimina cofeina.

O sensibilitate la cofeina este diferita de cea a unei alergii la cofeina, care implica sistemul imunitar.

4. Salicilati
Sunt substantțe chimice naturale care sunt produse de plante ca o forma de aparare impotriva factorilor de stres de mediu, precum insectele si bolile. Salicilatii au proprietati antiinflamatorii.

De fapt, produsele alimentare bogate in acesti compusi s-au dovedit a proteja impotriva anumitor boli precum cancerul colorectal. Aceste substante chimice naturale se gasesc intr-o gama larga de alimente, inclusiv fructe, legume, ceaiuri, cafea, condimente, nuci si miere.

In afara de a fi o componenta naturala a mai multor alimente, salicilatii sunt deseori utilizati drept conservanti alimentari si pot fi gasiti in medicamente. In timp ce cantitatatile excesive de salicilati pot provoca probleme de sanatate, majoritatea oamenilor nu au probleme cu consumul de cantitati normale de salicilati din alimente.

Cu toate acestea, unii oameni sunt extrem de sensibili la acesti compusi si dezvolta reactii adverse atunci cand consuma chiar si cantitati mici.

5. Sulfiti
Sulfiti sunt substante chimice utilizate in principal drept conservanti in alimente, bauturi si unele medicamente.

Ei pot fi, de asemenea, gasitei in mod natural in unele alimente cum ar fi strugurii si branzeturile. Sulfitii sunt adaugati la alimente precum fructele uscate pentru a amana rumenirea si in vin pentru a preveni deteriorarea cauzata de bacterii.

Majoritatea oamenilor pot tolera sulfitii gasiti in alimente si bauturi, dar unii oameni sunt sensibili la aceste substantțe chimice.

Sensibilitatea la sulfiti este cea mai frecventa la persoanele cu astm, desi persoanele fara astm pot avea intoleranta la sulfiti.